O opțiune este o ofertă irevocabilă. Pact de opțiune

o opțiune este o ofertă irevocabilă

De Gabriel Tița-Nicolescu Codul civil Quebec nu reglementează distinct instituția pactului de opțiune însă, așa cum arătam, abordează aspectele esențiale legate de oferta de a contracta emisă sub forma unei promisiuni certe și adresate unei persoane determinate.

Astfel, potrivit legii canadiene, oferta de a contracta făcută unei persoane determinate reprezintă o promisiune de a contracta din momentul în care beneficiarul ofertei indică ofertantului că intenționează să ia în considerare oferta, cu condiția ca beneficiarul ofertei să răspundă la ofertă în termenul stabilit sau într-un termen rezonabil [22]. De aici, doctrina canadiană a creat o bogată literatură juridică pe tărâmul pactului de opțiune dar și a promisiunii de a contractaplecând de la natura juridică de esență a unor astfel de înțelegeri, și anume, faza convențiilor precontractuale.

o opțiune este o ofertă irevocabilă ce este un bot de tranzacționare

Nici Codul civil francez nu reglementează pactul de opțiune, așa cum nu reglementează nici promisiunea de a contracta, însă doctrina a fost unanimă în a le recunoaște. Pactul de opțiune este, ca și promisiunea de a contracta, un acord precontractual, este o convenție încheiată între două părți, prin care preconizează încheierea perfectarea ulterioarăa unui contract.

JURIDICE » Opţiunea în Codul Civil al Republicii Moldova. Aspecte de drept comparat

Este un contract unilateral, întrucât, prin definiție, doar promitentul emitentul pactului se obligă, în timp ce beneficiarul pactului beneficiarul promisiunii nu își asumă nicio obligație. Prin acest contract, emitentul pactului își ia angajamentul, prin emiterea unei oferte irevocabile de a contracta, să rămână legat de propria sa declarație de voință potrivit căreia va încheia un contract cu o altă persoană, iar această din urmă persoană va avea dreptul de a accepta sau de a refuza acea declarație.

Pentru a înțelege însă modul de funcționare a pactului de opțiune, considerăm oportun să abordăm, punctual, caracteristicile sale de esență, definitorii. Avem în vedere faptul că acesta este un contract, precum și că, reprezintă, în același timp, un angajament unilateral irevocabil. Natura contractuală a pactului de opțiune.

JURIDICE » Pactul de optiune si promisiunea de a contracta in noul Cod civil

Pentru a fi perfectat un pact de opțiune este necesar acordul de voință dintre două persoane, acord exprimat cu scopul de a se lega într-un raport juridic, potrivit definiției contractului oferită de art. Așadar, mai întâi, pactul de opțiune este, neîndoielnic, o convenție, întrucât obligația asumată de una dintre părți de a-și respecta angajamentul luat față de cealaltă parte, face obiectul unui act juridic bilateral din acest punct de vedere, chiar dacă efectele juridice sunt absolut identice, pactul de opțiune se deosebește de oferta irevocabilă, un act juridic unilateral prin care autorul acesteia se obligă să o mențină un anumit termen.

Pactul de opțiune este însă un contract unilateral, iar nu sinalagmatic, întrucât numai una dintre părți se obligă, și anume cea care declară că menține o ofertă în beneficiul celeilalte părți. Această din urmă parte nu își asumă nicio obligație, astfel că poate accepta sau refuza oferta; desigur, dacă o va accepta, vom vorbi despre contractul format, în funcție de care ne vom raporta la natura acestuia.

o opțiune este o ofertă irevocabilă darkorbit rapid uridium bani

Fiind o convenție, un contract, pactul de opțiune trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege cu privire la validitatea convențiilor, atât cele de fond cât și cele de formă, cerințe care trebuie însă privite în mod particular.

Referitor la condițiile de fond, ca în cazul oricărui contract, și pactul de opțiune trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de art. În ceea ce privește cerințele de formă, este aplicabil principiul libertății formei reglementat de art.

o opțiune este o ofertă irevocabilă intrarea mea de opțiuni binare

Astfel, incalzire binara in masina precizat că forma cerută de lege actului juridic preconizat a se încheia influențează hotărâtor forma pactului, în sensul că atât pactul de opțiune oferta propriu-zisăcât și declarația de acceptare trebuie încheiate, sub sancțiunea nulității absolute [23]în forma prevăzută de lege pentru contractul pe care părțile urmăresc să îl încheie [24].

De pildă, dacă o persoană promite, printr-un pact de opțiune, că va vinde un anumit bun imobil unei alte persoane, atunci acest pact de opțiune va trebui să îmbrace forma autentică; la rândul său, acceptarea pactului de opțiune va trebui exprimată în formă autentică, pentru a se produce efectul translativ de drepturi și astfel, contractul de vânzare să fie perfect valabil.

Obiectul pactului de opțiune este un angajament irevocabil. Se observă că pactul de opțiune are ca obiect o declarație de voință, declarație care, în opinia noastră, înseamnă mai mult decât o simplă promisiune, dar mai puțin decât un acord bilateral de voințe. Astfel, declarația de voință reprezintă, în fapt, însuși acordul efectiv și definitiv exprimat de o anumită persoană cu privire la încheierea unui anumit contract și nu simpla promisiune că va încheia acel act.

A intervenit o problemă.

Pe de altă parte, această declarație de voință înseamnă angajamentul unei persoane de a face ceva, de a se obliga la ceva, pe când consimțământul este un acord de voințe, ceea ce presupune, obligatoriu, o manifestare de voință din partea unei alte persoane, care acceptă acea ofertă ce face obiectul promisiunii.

Deși, trebuie să o recunoaștem, în termeni practici, între cele două noțiuni folosite de lege declarație de voință și promisiune de a contracta se pot produce confuzii, așa cum se pot produce confuzii evidente, de altfel, și între pactul de opțiune și promisiunea de a contracta, credem că delimitarea făcută de lege nu este superfluă.

Legiuitorul a dorit, se pare, să indice că angajamentul asumat de o persoană într-un pact de opțiune este mai puternic decât cel asumat într-o promisiune de a contracta, în care promitentul se poate răzgândi, urmând a suporta, desigur, consecințele prevăzute de lege. Declarația de voință exprimată într-un pact de opțiune este irevocabilă, întocmai ca oferta irevocabilă prevăzută de art.

Angajamentul poate fi valabil până la o anumită dată însă este posibil ca, dimpotrivă, în convenție, să nu fie prevăzut un termen până la care promitentul să fie legat de ofertă. Dacă părțile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit de instanță prin ordonanță președințială, cu citarea părților [26]fiind exclusă situația unei oferte fără termen care trebuie acceptată imediat, potrivit art. Apoi, angajamentul irevocabil asumat în cadrul unui pact de opțiune trebuie să conțină ca și oferta, potrivit art.

o opțiune este o ofertă irevocabilă câștigurile site- ului oficial Infinity pe Internet

În fine, conținutul pactului de opțiune este subordonat, practic, contractului preconizat a se încheia. Astfel, pactul de opțiune trebuie sa conțină toate elementele contractului pe care părțile urmăresc să îl încheie, astfel încât acesta să se poată încheia prin simpla acceptare a beneficiarului opțiunii. Delimitări necesare.

o opțiune este o ofertă irevocabilă câștigând bani în România

Dat fiind că, întocmai ca și promisiunea de a contracta, pactul de opțiune este cel mai frecvent folosit în materia vânzării, vom o opțiune este o ofertă irevocabilă delimitările care se impun, în principal, prin raportare la pactul de opțiune pentru vânzare.

Pactul de opțiune pentru vânzare este, în fapt, o varietate a promisiunii de vânzare, mai exact, este o promisiune unilaterală de vânzare. Pentru a înțelege cât mai bine natura juridică a pactului de opțiune, vom face, mai întâi, câteva clarificări și comparații necesare; vom prezenta aici, pe larg, condițiile de exercitare a pactului de preferință sau de preempțiune, pentru a-l delimita de pactul de opțiune.

Pactul de opțiune se deosebește în mod esențial de pactul de preferință. Pactul de preferință reprezintă acea situație în care o persoană se angajează față de o altă persoană ca, în cazul în care se va hotărî să vândă un anumit bun, să-i vândă bunul respectiv la un anume preț și în anume condiții.

Revistă lunară de doctrină și jurisprudență

Practic, în cazul pactului de preferință, aspectul esențial de reținut este preferința [27] pe care o are o anumită persoană beneficiarul clauzei înaintea altor eventuale persoane interesate de același bun. Cea mai frecventă situație de pact de preferință o întâlnim inserată în contractele de locațiune mai ales în cele încheiate pe termen lungîn care locatorul se obligă ca, în cazul în care se o opțiune este o ofertă irevocabilă decide să vândă bunul care face obiectul contractului de locațiune, să-i ofere prioritatea preferința locatarului de a cumpăra acest bun, fie la prețul și încasări de numerar condițiile stipulate deja în contractul de locațiune, fie, în lipsa unor astfel de prevederi, la același preț și în același condiții cu cele pe care vânzătorul locatorul le-ar fi pretins de la orice alt cumpărător.

Clauza se justifică, deseori, prin investițiile pe care locatarul le face în bunul închiriat, dacă acesta este imobil, investiții care dezvoltă un vad comercial și, în general, un fond de comerț de care locatarul este interesat să beneficieze în continuare însă nu ca locatar, ci ca proprietarafacerea locatarului continuând, așadar, în aceeași o opțiune este o ofertă irevocabilă. Dar tot un drept de preferință convenit de părți îl întâlnim și în dreptul societar, unde pactul de preferință apare sub forma unei clauze în contractul de societate actul constitutiv al societății prin care, dacă un asociat se va decide să își vândă participația sa la capitalul social constând în acțiuni, părți sociale sau părți de interes va putea acorda preferință asociaților, prin contractul de societate, la cumpărarea acestei participații, la un anumit preț determinat de precizat însă că, în anumite situații, preferința este acordată celorlalți acționari prin lege, indiferent de clauzele actului constitutiv, caz în care vorbim despre un drept de preempțiune legală.

Model de pact de opţiune (de vânzare) | Modele de contracte, cereri, acţiuni si alte acte

O astfel de clauză de preferință își găsește aplicabilitatea practică și necesitatea în societățile de capitaluri, așa cum este societatea pe acțiuni întrucât, oricum, în societățile de persoane, se cere acordul celorlalți asociați pentru vânzarea părților sociale sau părților de interes către terțiunde se poate stipula, prin actul constitutiv, că orice cesiune de acțiuni să fie supusă condiției potrivit căreia acționarul care intenționează să își vândă acțiunile să întrebe, mai întâi, ceilalți acționari, dacă sunt interesați să cumpere la același preț pe care l-ar fi propus unui terț de reținut totuși, că prețul de vânzare a acțiunilor nu poate fi sub nicio formă impus sau influențat de ceilalți acționari beneficiari ai preferinței, stabilirea valorii acestuia fiind dreptul exclusiv al acționarului care vrea să își vândă acțiunile [28].

Diferența dintre pactul de opțiune și pactul de preferință este evidentă: dacă în pactul de opțiune declarantul emitentul angajamentului rămâne legat la această prestație iar beneficiarul promisiunii este cel care are libertatea deplină de a decide dacă va contracta sau nu, în cazul pactului de preferință situația este diametral opusă, în sensul că emitentul declarației va fi obligat să contracteze cu beneficiarul clauzei de preferință, doar dacă se va hotărî se încheie acel contract.

Cu alte cuvinte, dreptul de preempțiune, poate avea două izvoare, și anume legea când legea este cea care stabilește preferința la dobândirea unui drept, așa cum este reglementat expres de lege în materia contractului de vânzare și de închiriere respectiv convenția părților când, dreptul de preferință este stabilit de părți prin contract.

  1. Pentru opțiuni binare
  2. Comentariile sunt închise pentru Natura Juridică a Opțiunii.
  3. Pact de opțiune | Dictionar juridic (dex)
  4. Convențiile precontractuale | Revista Universul Juridic
  5. Model de pact de opţiune de vânzare [1] [

Sub acest aspect, dispozițiile noului Cod civil sunt definitorii, legea recunoscând inechivoc o opțiune este o ofertă irevocabilă unei persoane numite preemptor titularul unui drept de preempțiune de a cumpăra cu prioritate un bun, în condițiile stabilite prin lege sau contract; prin urmare, vânzarea bunului cu privire la care există un drept de preempțiune legal sau convențional se poate face către un terț numai sub condiția suspensivă a neexercitării dreptului de preempțiune de către preemptor.

Și dreptul de preempțiune, mai exact dreptul convențional de preempțiune pactul de preferință se înscrie, ca și antecontractul, în cartea funciară. Dar trebuie precizat, în același timp, faptul că, în materia dreptului societar, și societățile de persoane beneficiază de un regim juridic cu totul diferit, care este menit să protejeze asociații existenți de intrarea în societate a unor persoane necunoscute și, prin urmare, de a asigura, în mod real, caracterul personal al acestor societăți.

Comentarii despre Model de pact de opţiune (de vânzare)

După părerea noastră, avem de-a face, din acest punct de vedere, cu un drept de preferință, de această dată instituit de lege, în condițiile în care, în anumite tipuri de societate societățile de persoanelegea cere consimțământul tuturor asociaților pentru transmiterea de către un asociat, a părților de interes pe care acesta le deține, către persoane din afara societății.

Practic, dreptul de preempțiune de preferință al asociaților este recunoscut prin lege, e adevărat, în mod implicit, în acest caz, însă el este neîndoielnic, în opinia noastră; dacă un asociat va dori să își vândă părțile de interes către terți, va trebui să ceară mai întâi acordul celorlalți asociați existenți, iar dacă nu îl va obține, vânzarea nu se va putea perfecta. În schimb, va putea vinde participația sa către unul sau unii dintre asociații existenți, vânzare pentru care nu se cere niciun acord, fiind întotdeauna permisă.

Convențiile precontractuale was last modified: martie 20th, by Gabriel Tița-Nicolescu Pagina 4 din 5 « 1 2 3 4 5 » Numai utilizatorii autentificați pot scrie comentarii Arhiva Revista.

Utilarticole